Indiferent în ce credem, fiecare din noi avem credinţă în cineva sau în ceva care dictează felul în care trăim.Alegerea pe care o facem devine cea mai importantă luptă pentru adevăr şi viaţă.Credem cu siguranta intr-un destin etern.Dacă-ţi este frică să citeşti Biblia,aceasta este poate un indiciu că nu ai o cunoştinţă puternică despre ceea ce crezi.N-ar trebui să te temi dacă ştii că ceea ce crezi este adevărat.
Pe de altă parte, din acelaşi motiv cineva ar putea să ignore complet acest subiect, gândindu-se că nu contează ce crede cineva, fiindcă oricum va afla la final ce a fost adevărat.Este alegerea ta, şi nimeni – chiar Dumnezeu – nu te va forţa, dar dacă greşeşti şi ajungi în chinul veşnic să nu mă acuzi pe mine. Eu mi-am făcut partea, ţi-am pus în faţă provocarea.În Vechiul Testament, Dumnezeu încurajează dezbaterea şi face provocarea: “Veniţi, totuşi, să ne judecăm (să discutăm unul cu altul), zice Domnul” (Isaia 1:18a).
Vechiul Testament ne dă cea mai bună explicaţie despre el(satan), arătând că el a fost cea mai inteligentă, capabilă şi frumoasă creatură a lui Dumnezeu. El a înşelat 1/3 din îngeri. El i-a înşelat pe Adam şi Eva. El îi poate înşela şi pe cei aleşi. Nu poţi avea nici o şansă în faţa şiretlicurilor lui dacă nu-L ai pe Dumnezeu şi Duhul Său în tine. Satan este cel mai bun scamator. El apare ca un “înger de lumină.” El a creat toată teologia falsă, pretinzând că e Dumnezeu. Biblia îl descrie ca fiind falsul dumnezeu al acestei lumi, cel ce vrea să stăpânească lumea.
Satan l-a sfidat pe Dumnezeu şi i-a înşelat pe Adam şi Eva. El a luat forma unei false trinităţi – Satan, viitorul Antihrist, şi Proorocul mincinos. Cea dintâi profeţie din Biblie s-a referit chiar la acest subiect. În Geneza 3:15 a fost arătată judecata lui Dumnezeu: “Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” În această profeţie găsim promisiunea naşterii din fecioară a lui Mesiah (sămânţa ei). Femeia era Eva şi sămânţa ei era Mesiah din moment ce Mesiah nu este sămânţa lui Adam, El neavând un tată uman. Aceasta este prima profeţie din Biblie referitoare la venirea lui Mesiah. Ea prevedea răstignirea lui Mesiah când Satan avea “să-i zdrobească călcâiul” prin străpungerea mâinilor şi picioarelor (călcâielor) Sale. Profeţia îl prezintă de asemenea pe Antihrist ca sămânţa lui Satan. După cum Mesiah, era în mod unic “sămânţa femeii,” într-un fel tainic Antihrist va fi “sămânţa” lui Satan. Mesiah va zdrobi până la urmă capul lui Satan manifestat în chip trupesc în Antihrist. Antihristul va fi sămânţa lui Satan.
“Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb” (Maleahi 3:6)
În Vechiul Testament se cere ca omul să cunoască, să creadă şi să se bazeze pe Dumnezeu şi lucrarea Sa. Să crezi în atributele Sale, în natura Sa, în planul Său de mântuire, să accepţi şi să te încrezi doar în El şi în planul Său. Când Noe a început să construiască o corabie şi când a prezentat planul lui Dumnezeu oamenilor cu scopul de a-i salva de potopul care avea să distrugă totul, oamenii au râs de el. Au râs de mântuirea lui Dumnezeu (de misiunea de salvare), dar la sfârşit, când a început să plouă, nimeni nu mai râdea.
În acest pasaj profetul Isaia declară că numai Dumnezeu ştie dinainte evenimentele viitoare, El le hotărăşte şi apoi le aduce la îndeplinire.Ideea profeţiei biblice este că Dumnezeu îşi face un plan înainte de executarea lui (de la început), pentru a arăta atunci când acesta se îndeplineşte că El, Dumnezeu, este în control – într-adevăr o dovadă reală.Într-un alt loc din Biblie Dumnezeu ne provoacă: “"Apăraţi-vă pricina, zice Domnul, arătaţi-vă dovezile cele mai tari", zice Împăratul lui Iacov. "Să le arate, şi să ne spună ce are să se întâmple, care sunt proorociile pe care le-aţi făcut vreodată? Spuneţi, ca să luăm seama la ele şi să le vedem împlinirea; sau, vestiţi-ne viitorul. Spuneţi-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca să ştim că sunteţi dumnezei, faceţi măcar ceva bun sau rău, ca să vedem şi să privim cu toţii. Iată că nu sunteţi nimic şi lucrarea voastră este nimic, o scârbă este cine vă alege pe voi” (Isaia 41:21-24).
Astfel, Dumnezeul Bibliei te provoacă; vei accepta provocarea ? Şi El continuă în capitolul 42 versetul 9: “Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit, şi vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple.” Dumnezeu vede toată istoria, trecut, prezent şi viitor. El nu ghiceşte ce va fi în viitor, El ştie!
Profetii despre venirea lui Mesiah si rămânem uimiţi când examinăm doar următoarele 8 profeţii:
Prima: (Se va naşte în Betleem)
_Profeţia Vechiului Testament: "Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei" (Micah 5:2).
A doua: (Va fi precedat de un mesager)
_Profeţia Vechiului Testament: " Un glas strigă: "Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!" (Isaia 40:3).
A treia: (Va intra în Ierusalim călare pe un măgăruş)
_Profeţia Vechiului Testament: "Saltă de veselie, fiica Sionului, strigă de bucurie, fiica Ierusalimului. Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe" (Zaharia 9:9).
A patra: (Va fi trădat de un prieten)
_Profeţia Vechiului Testament: " Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea ridică şi el călcâiul împotriva mea. " (Psalm 41:9).
A cincea: (Mâinile şi picioarele străpunse)
_Profeţia Vechiului Testament: "Căci nişte câini mă înconjoară; o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele" (Psalm 22:16).
A şasea: (Va fi rănit de duşmanii Săi)
_Profeţia Vechiului Testament: " Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi" (Isaia 53:5).
A şaptea: (Va fi vândut pentru 30 de arginţi)
_Profeţia Vechiului Testament: " Eu le-am zis: "Dacă găsiţi cu cale, daţi-Mi plata; dacă nu, nu Mi-o daţi!" Şi Mi-au cântărit, ca plată, treizeci de arginţi." (Zaharia 11:12).
A opta: (Va fi scuipat şi bătut)
_Profeţia Vechiului Testament: "Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, şi obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de ocări şi de scuipări" (Isaia 50:6).
Se pot cita şi alte proorocii asemănătoare:
Tăcut în faţa acuzatorilor, profeţia în Isaia 53:7
Răstignit cu tâlharii, profeţia în Isaia 53:12
Oamenii vor trage la sorţi pentru hainele Sale, profeţia în Psalm 22:18
Coasta Lui străpunsă, profeţia în Zechariah 12:10;
Niciunul din oasele Lui nu va fi zdrobit, profeţia în Psalm 34:20;
Trupul Său nu va vedea putrezirea, profeţia în Psalm 16:10;
Va fi îngropat în mormântul unui om bogat, profeţia în Isaiah 53:9;
Întunericul va acoperi pământul, profeţia în Amos 8:9
După examinarea a 8 profeţii diferite, au ajuns la concluzia că şansa ca într-un singur om să se împlinească toate cele opt profeţii era de unu la 10 la puterea a 17-a.
Un alt fel de a spune acest lucru este că oricine minimizează sau ignoră semnificaţia semnelor date în Biblie pentru identificarea lui Mesia este un nebun.
Este imposibil,este absolut imposibil ca un om, oricare om, să fi împlinit din întâmplare toate profeţiile Mesianice.
Scriitorii istoriei noastre în Orientul Mijlociu i-au omis intenţionat pe evrei. Evreii nu pot cunoaste intreaga lor istorie daca nu citesc Tanach-ul. O singură privire asupra programei şcolare în ţările arabe si cele europene ar fi suficientă pentru a dovedi că autorii manualelor de istorie arabe si europene nu sunt cinstiţi şi integri. Rămâi uimit să vezi modul în care distorsionează şi deformează istoria pentru a creşte ura faţă de evrei, o tendinţă comună astăzi multor ţări răsăritene şi europene.
De exemplu, holocaustul este negat, în ciuda tonelor de dovezi existente în Muzeul memorial al holocaustului, Yad Vashem din Ierusalim si aproape oriunde in Europa. Anumiţi politicieni fac încercări similare de a discredita orice pretenţie a evreilor referitoare la ţara lui Israel.Musulmanii,arabii si toate cultele crestine deopotrivă nu înţeleg istoria evreilor.Naţiunea ebraică, ca entitate politică, a luat fiinţă la exodul Israelului din Egipt în jurul anului 1500 î.Hr. Ţara lui Israel a fost pământul promis de Dumnezeu.Sub conducerea lui David şi a fiului său Solomon, naţiunea ebraică a căpătat o importanţă mondială. Împăratul Solomon a construit Templul magnific de la Ierusalim. Evreii au fost primul popor care s-au închinat Dumnezeului unic şi adevărat, urmând tatălui lor Avraam. Pe măsura creşterii poporului Israel, naţiunile păgâne din nord au prins şi ele putere, şi-au mărit capacităţile militare, în timp ce evreii s-au relaxat după succesul lor.
Profetul Ieremia i-a avertizat despre invazia care urma să vină, invazia babilonienilor lui Nebucadneţar şi a haldeilor. În loc să asculte avertismentul lui Dumnezeu, evreii l-au arestat pe profet şi i-au închis gura.
Daniel, un alt profet care a studiat profeţiile lui Ieremia despre invazia şi exilul în Babilon, a profeţit reîntoarcerea lui Israel şi cea dintâi venire a lui Mesia, inclusiv data exactă a venirii Lui, a profeţit despre marile naţiuni ale lumii, despre distrugerea lor şi stabilirea Împărăţiei lui Dumnezeu sub conducerea lui Mesiah.După captivitatea în Babilon (Babel), evreii au fost eliberaţi de către Cir (Darius), aşa cum au profeţit Isaia şi Ieremia, după care au reconstruit Ierusalimul şi Templul în anul 516 î.Hr. Ei au coexistat cu Persia, Grecia şi Roma şi au rezistat mai multor invazii.
Romanii pe timpul lui Yeshua,au pus biruri grele asupra evreilor din Israel, care mereu puneau la cale răscoale, dar fără succes. Respingând pe Mesia lor şi bazându-se pe propriile puteri, ei au pus la cale o răscoală în anul 66 d.Hr. Aceasta s-a transformat într-un război dezastruos pentru evrei, care au suferit pierderi de peste un milion de oameni în doar cinci luni.
În anul 130 d.Hr. pe vremea împăratului Hadrian, acesta i-a provocat pe evrei să se răscoale, construind un templu păgân pe Muntele Templului, după care evreii au fost împrăştiaţi în întreaga lume (Diaspora). Această situaţie a durat până în anul 1948. De atunci evreii au devenit duşmani ai aproape tuturor ţărilor din lume. Această situaţie va dura până la bătălia numită de Biblie "Bătălia de la Armaghedon," când vor fi atacaţi de o armată din toate ţările.
Nimeni n-a fost în stare să-i anihileze în totalitate pe evrei, ei având o promisiune biblică în acest sens; cu toate acestea au fost măcelăriţi ca animalele în timpul Inchiziţiei spaniole, mulţimi fără număr dintre ei au fost înfometaţi şi ucişi în convertiri forţate în întreaga Europă. Prigoana i-a urmărit până la capetele lumii. O mare parte din succesul şi prosperitatea islamului si a crestinismului se datorează evreilor răsăriteni. Evreii asupriţi din Persia i-au ajutat pe musulmani să ocupe şi să cucerească Persia.
Relaţiile dintre evrei şi restul lumii s-au schimbat mereu.Doctorii, profesorii şi comercianţii evrei erau foarte căutaţi.Flote de vase comerciale comandate de căpitani evrei navigau pe Mediterana.La începutul secolului al optulea,evreii au dus-o greu, fiind prigoniţi. La începutul secolului al nouălea evreii numiţi Gaonim au dat mulţi savanţi şi şcoli renumite, Biblia a fost tradusă pentru prima dată în arabă de către un evreu numit Saadia ben Joseph (892-942).
Rabinul Menachim ben Saruk a compilat şi completat primul dicţionar biblic.
Şcolile Gaonim au înflorit până la 997 d.Hr. Hai a fost ultimul dintre aceşti Gaonim; când califul musulman (Al-Mamun (813-832)) a început să fie gelos pe prosperitatea Gaonim-ilor el a adus nişte acuzaţii false, l-a arestat pe Hai şi pe tatăl său şi le-a confiscat averea. Hai a scăpat din închisoare, şi nu după multă vreme un anume Ezechia a încercat fără succes să constituie ultima şcoală Gaonim. Ultimul Gaonim a fost executat în 1036 din ordinul califului. Toate şcolile evreieşti au fost închise şi învăţaţii evrei au fost împrăştiaţi. Palestina şi întregul Imperiu Bizantin au fost părăsite de evrei.
În Spania califii au fost foarte interesaţi de învăţaţii evrei; în timpul domniei sale, califul Abderahman III a avut un ministru evreu, Hasdai ben Issac, pe care l-a preţuit mult.
Întreaga naţiune ebraică a fost judecată istoric după specimene izolate, ceea ce în acest caz a condus la influenţarea califului în sens pozitiv în întreaga sa politică în relaţia cu evreii. Hanoch ben Moses, un alt evreu care a avut putere mare şi privilegii, a purtat numele de Nagid, sau prinţ al comunităţii evreieşti din Spania. Ca şi Daniel în Babilon şi Iosif în Egipt, Dumnezeu a numit câte un evreu care să protejeze pe poporul Său ales. Un alt evreu, Samuel Ha-Levi ibin-Nagrela, or Samuel Ha-Nagid, cum era numit, a fost un teolog de prima categorie, un poet şi slujitor al califului. Mai târziu evreii au fost acuzaţi în mod fals de convertirea vecinilor lor, 1500 de familii au fost persecutate şi a trebuit să plece din Granada (1066) în alte părţi. În timpul dinastiei Almohade (Al-Mahdeyeen), care era o dinastie a războinicilor fanatici, Abdel-Mumen le-a dat evreilor posibilitatea să aleagă una din două alternative: islamul sau exilul. Mulţi evrei au preferat exilul convertirii la islam.
Mulţi alţi bărbaţi evrei de seamă şi-au adus contribuţia în lumea islamică. Solomon Ibn Gabirol (1021-1070) în poezie şi filozofie, Maimonaides (1135-1204) şi mulţi alţii.
Biblia este cea mai exactă sursă în ceea ce priveşte Istoria Orientului Mijlociu, arheologia şi studiul dezvoltării viitoare a lumii noastre. Ea este busola pentru cunoaşterea lucrurilor care vor veni, şi până acum a avut o precizie de 100%. Ea nu se găseşte în programa şcolară în Răsărit şi a fost scoasă din şcoli în Apus.Te provoc să o pui la încercare şi te implor să faci acest lucru pentru binele tău etern.
Distrugerile Israelului:
Distrugerea Babiloniană (Nebucadneţar, în 586 î.Hr),israeliţii au fost duşi în captivitate. Au fost pedepsiţi pentru că s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu şi n-au ascultat poruncile Lui. Aceasta a fost prima distrugere a Templului din Ierusalim.
Distrugerea Romană (Titus, în anul 70 d.Hr). Din nou n-au ascultat şi Templul a fost distrus, evreii au fost dispersaţi în toată lumea (Diaspora). Aceasta a fost a doua distrugere a Templului din Ierusalim. De două ori au fost neascultători şi de două ori au fost distruşi.
A terminat-o Dumnezeu cu evreii?
Religia Crestina,toate cultele protestante crestine,cred că Biserica este Israelul despre care vorbeşte Biblia. Ei înlocuiesc toate promisiunile pe care Dumnezeu le-a făcut Israelului şi le dau Bisericii.
Pentru cei ce susţin teologia înlocuirii, nu mai este nevoie de acum înainte de Israel.
Această idee prost conceputa si mincinoasa a inlocuirii Israelului biblic nu a fost spulberată nici la renasterea statului Israel, exact cum fusese profeţit în Biblie.
Fanaticii învaţă însă că Israelul trebuie anihilat.Evreii Bibliei sunt indestructibili.Acest popor(Israel) ce nu s-a lăsat asimilat a trecut prin suferinţe de durată, intense şi grozave.Pentru Palestina, pământul dat de Dumnezeu evreilor, s-au bătut mulţi, mai mult ca pentru orice loc din lume.
Încă de la distrugerea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. acest loc a fost martorul multor orori şi vărsări de sânge. Evreii au fost obiectul exterminării în toate ţările la rând, şi de multe ori au atins limita anihilării. Câteva încercări de a-i distruge total în cursul istoriei s-au terminat cu eşec absolut, fiindcă Dumnezeu le-a promis că-i va păstra: aceasta a fost înţelegerea necondiţionată între Dumnezeu şi Avraam.
Egiptenii au încercat să-i termine făcându-i robi şi ucigând pruncii de parte bărbătească. După asta au urmat Asirienii, apoi Nebucadneţar în anul 588 î.Hr. În 170 î.Hr. Antiochus Epiphanes a căutat să-i distrugă, dar nici el n-a reuşit. Titus a distrus Templul în anul 70 d.Hr., a ucis peste un milion de evrei şi a dus 97.000 în captivitate la Roma.
Sângele iudeilor a curs pe treptele Templului ca apa. Mii şi mii de evrei au pierit şi crucile înghesuite pe munţii dimprejurul Ierusalimului se întindeau cât putea cuprinde ochiul. Timp de secole evreii au fost numiţi de catre crestini “ucigaşi ai lui Hristos,”au fost dusi sa fie arşi pe rug sau condamnaţi, să fie robi după porunca dictatorilor şi tiranilor.
Nimeni nu poate nega cu onestitate holocaustul înfricoşător care a avut loc pe vremea lui Hitler. Chiar şi Regele Ferdinand şi Regina Isabella, care au fost idolatrizaţi în istorie prin faptul că l-au echipat pe Columb pentru călătoria lui, şi ei au lăsat fără adăpost 500.000 de evrei.
Uniunea Sovietică a condus câteva pogromuri de chin şi umilire a evreilor. Provocarea este a găsi o singură naţiune sau un popor care a suferit în decursul istoriei măcar o parte din ceea ce au suferit evreii. Ironia este că toate acestea s-au făcut în numele lui Dumnezeu,al dreptăţii si al lui Isus Christos.
În nici un loc din Biblie această ură împotriva evreilor n-a fost justificată. Şi totuşi din toate rămăşiţele scăpate în urma tentativelor de exerminare, populaţia evreiască de astăzi a crescut la câteva milioane, ca împlinire a promisiunii lui Dumnezeu din Biblie.
Şi acest lucru rămâne în picioare. Pentru a se asigura de asta, Dumnezeu a declarat în Biblie: “Aşa vorbeşte Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor: Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!" "Aşa vorbeşte Domnul: "Dacă cerurile sus pot fi măsurate, şi dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda şi Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut, zice Domnul" (Ieremia 31:35-37).
Multe civilizaţii în istorie s-au născut, au prosperat şi au trecut: Babilonul, Grecia, Roma şi altele. Cu toate acestea, naţiunea lui Israel a continuat să rămână, în ciuda tuturor. Deşi naţiunile arabe deţin o suprafaţă de cinci sute de ori mai mare, totuşi au persistat în încercarea de a ocupa Israelul. În ciuda tuturor lucrurilor mica naţiune a evreilor a supravieţuit. De ce ?
Prin secole, oamenii au criticat Biblia cu multele ei profeţii despre restaurarea lui Israel. Cum ar putea sărmanii evrei să-şi refacă ţara şi să se adune din nou? În final însă au trebuit să recunoască faptul că – fără nici o umbră de îndoială – Biblia este aur curat, nu doar în urma sutelor de profeţii vechi care s-au împlinit, dar şi din cauza unui cuvânt rostit de Dumnezeu, cuvânt care a existat, este şi va rămâne de pe vremea lui Iacov până astăzi: cuvântul “Israel.”
Existenţa Israelului astăzi şi strângerea din nou a evreilor din toate părţile lumii sunt dovezi de netăgăduit că sfânta Biblie este adevăratul cuvânt al lui Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu i-a împrăştiat în toată lumea şi El îi strânge din nou din TOATE naţiunile înapoi în ţara lor de origine ca împlinire a promisiunilor Sale din trecut până astăzi. Israel este singura naţiune din lume care a încetat să existe şi apoi din nou a ajuns să joace un rol aşa de important în istoria lumii.
Nimeni din lumea noastră nu poate ignora uimitorul Israel, deşi multe promisiuni despre restaurare au fost făcute în Vechiul Testament, când Dumnezeu a zis: “Vă voi strînge din toate neamurile şi din toate locurile în care v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie" (Ieremia 29:14).
Nimeni din lumea noastră nu poate ignora uimitorul Israel, deşi multe promisiuni despre restaurare au fost făcute în Vechiul Testament, când Dumnezeu a zis: “Vă voi strînge din toate neamurile şi din toate locurile în care v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie" (Ieremia 29:14).
Dacă cineva în 1943 ar fi întrebat pe un creştin, “Cum ar putea să fie adevărate aceste profeţii când evreii mor cu milioanele în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Treblinka?” au fost necesari doar câţiva ani pentru ca cineva să rămână cu gura căscată în faţa surprizei divine, când Dumnezeu şi-a împlinit promisiunile.
Nici o persoană serioasă n-ar trebui să pună la îndoială Biblia Dumnezeului etern şi neschimbător, a Dumnezeului viu şi comunicativ care n-a încetat să vorbească lumii întregi. El este acelaşi Dumnezeu care a despărţit Marea Roşie, care a distrus zidurile Ierihonului şi a adunat pe evreii împrăştiaţi prin lume.
Este o bătaie de joc când omul prin mândria lui nebunească încearcă să-i dicteze lui Dumnezeu, Creatorul său, cum să acţioneze în lume. Este El cel care hotărăşte modul în care vrea să fie onorat. Următoarele profeţii sunt atât de simple încât n-au nevoie de nici o interpretare pentru un martor al evenimentelor recente în viaţa poporului Israel: “Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii mei cei răi, care se ating de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: Iată, îi voi smulge din ţara lor, şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor. Dar după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei, şi-i voi aduce înapoi pe fiecare în moştenirea lui, şi pe fiecare în ţara lui (Ieremia 12:14-15). "De aceea iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: "Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!" Ci se va zice: "Viu este Domnul care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miază-noapte şi din toate ţările unde-i izgonise!" Căci îi aduce înapoi în ţara lor, pe care le-o dădusem părinţilor lor."(Ieremia 16:14-15).
Marele exod din Egipt în vremea lui Moise este nimic comparat cu strângerea din nou a evreilor din toată lumea. Măreţul Dumnezeu al lui Israel încă îi aduce din toate ţările şi din ţara de la miază-noapte (fosta Uniune Siovietică). Ieremia mai are încă o referinţă la ţara de la miază-noapte: "Iată, îi aduc înapoi din ţara de la miază-noapte, îi adun de la marginile pământului: între ei este şi orbul şi şchiopul, femeia însărcinată şi cea în durerile naşterii; o mare mulţime se întoarce înapoi aici!” (Ieremia 31:8). Marea revărsare, adunarea evreilor din Rusia (nordul extrem al Israelului) în ţara promisă este unul din cele mai tulburătoare evenimente efectuate de Dumnezeu în folosul poporului Său.
Rusia a persecutat pe evrei încă din timpul ţarilor până la recenta dezmembrare a Imperiului Sovietic. Miracolele împlinite de Dumnezeu pentru a le reda identitatea, limba şi ţara, în ciuda tuturor piedicilor, sunt parte a planului Său. Cele 40% populaţie musulmană din Rusia, aparţinând triburilor turco-mongole care caută o mai mare autonomie, sunt destinate distrugerii alături de celelalte naţiuni islamice, după cum este prezis în Ezechiel 38. Acurateţea profeţiilor Bibliei este o avertizare pentru naţiunile musulmane că Dumnezeu va împlini şi restul promisiunilor Sale referitoare la duşmanii lui Israel. Nu este de glumit când vorbeşte Dumnezeul cel Măreţ; El trimite omului un mesaj care trebuie ascultat.
Dumnezeu n-a fost specific doar în legătură cu strângerea din nou, ci şi în legătură cu numele pe care-l va purta ţara care timp de peste o mie de ani a fost numită Palestina. El a declarat: “De aceea, să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: "Vă voi strînge din mijlocul popoarelor, vă voi aduna iarăşi din ţările în care sunteţi risipiţi, şi vă voi da ţara lui Israel” (Ezechiel 11:17). Trebuie ştiut că dacă Dumnezeu a pus numele acelei ţări, oricine îi schimbă numele sau face rău poporului Său va plăti un preţ mare, căci El a zis referitor la Israel: “Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: "După slavă m-a trimis El la neamurile care v-au jefuit; căci cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor Lui” (Zaharia 2:8). Este într-adevăr o avertizare pentru toţi cei ce fac rău evreilor.
Remarcaţi şi faptul că Domnul (Dumnezeu) se adresează lui Dumnezeu când spune, “M-a trimis El.” Cum putea Dumnezeu să-L trimită pe Dumnezeu altfel decât ca Dumnezeu Tatăl să-L trimită pe Dumnezeu Fiul ? Şi El continuă în versetul 10: “Strigă de veselie şi bucură-te, fiica Sionului! Căci iată, Eu vin, şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul" (Zaharia 2:10). Aceasta este o venire literală a Domnului (Dumnezeu întrupat) ca să locuiască în Ierusalim. A fost profeţit acest lucru prin profetul Zaharia cu mult înainte de nasterea lui Yeshua.
Cum pot fi acuzaţi evreii care azi nu cred în Yeshua de denaturarea Cuvântului său ? Cu toate acestea, ei au păstrat aceste versete în ciuda respingerii creştinismului. Chiar şi numele cetăţii pe care El a promis că le-o va da era inclus în înţelegere: “Îi voi aduce înapoi, şi vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr şi dreptate” (Zaharia 8:8).
Până şi limba vorbită de Israel cu mii de ani în urmă este astăzi limba principală în Israel, după ce a fost moartă în toată această perioadă. Nu există în istorie nici o altă naţiune care să-şi fi pierdut limba şi mai târziu s-o fi recăpătat, decât naţiunea lui Israel. A fost o afirmaţie mare, dar profetul Zaharia a spus exact acest lucru: "Atunci voi da popoarelor buze curate [o limbă pură], ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând” (Ţefania 3:9).
Este profeţită şi abundenţa de fructe existentă azi în Israel, ceea ce a făcut posibil exportul a 90% din necesarul de citrice al Europei. Dumnezeu a spus prin profetul Isaia: “În vremurile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori şi va odrăsli, şi va umplea lumea cu roadele lui” (Isaia 27:6). Chiar şi deşertul înfloreşte în Israel datorită înmulţirii ploilor din ultima perioadă, o creştere de 10% în fiecare decadă de ani. S-au plantat milioane de pomi şi Dumnezeu a transformat întregul mediu înconjurător al ţării despre care se spune: “Şi voi, copii ai Sionului, bucuraţi-vă şi veseliţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme, vă va trimite ploaie timpurie şi târzie, ca odinioară” (Ioel 2:23).
Dacă am studia Legea probabilităţii referitor la aceste profeţii şi la multe altele am avea o dovadă dincolo de orice îndoială că Dumnezeu există şi că numele Lui este EL SHADDAI, răscumpărătorul lui Israel, după cum El Însuşi a zis. A-L supăra pe Dumnezeu este totuna cu a-ţi atrage mânia Lui, după cum declară profetul Ioel: “Căci iată că în zilele acelea şi în vremurile acelea, cînd voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi ai Ierusalimului, voi strînge pe toate neamurile, şi le voi coborî în valea lui Iosafat. Acolo, Mă voi judeca cu ele, pentru poporul Meu, pentru Israel, moştenirea Mea, pe care l-au risipit printre neamuri, împărţind între ele ţara Mea” (Ioel 3:1-2). Biblia ne spune despre restaurarea lui Israel după care urmează judecata lumii. De ce ?
Presiunea lumii asupra lui Israel pentru împărţirea ţării într-un stat palestinian şi unul evreiesc este temporară, dar nu este fără repercusiuni, întrucât Îl mânie pe Dumnezeu.
Acesta este un avertisment de la Dumnezeu către naţiunile lumii, şi totuşi lumea doarme când aude avertismentele Sale.Cu câteva versete mai înainte se spune: “Voi face să se vadă semne în ceruri şi pe pămînt: sânge, foc, şi stâlpi de fum; soarele se va preface în întuneric, şi luna în sânge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată” (Ioel 2:30-31).
Lumea a pierdut mereu războaiele împotriva lui Israel, exact cum este profeţit în Biblie.
Este uimitor să vedem numele tuturor naţiunilor care s-au opus lui Israel în ultimii 50 de ani. Acestea sunt: (Psalm 83:5‑8) Edom, Moab, Amalec, Amon, copii lui Lot (Iordania), Ismaeliţii şi Hagareniţii (Arabii), Ghebal (Beirutul), locuitorii Tirului (Libanul), Filistenii (Palestinienii şi Sirienii), Asiria (Iraqul). Remarcaţi că spune “locuitorii Tirului,” chiar dacă Dumnezeu ştia deja că Tirul va fi nimicit şi îndepărtat cu totul (Ezechiel 26). Cum a ştiut David acest lucru dacă a scris Psalmii din mintea lui?
Dumnezeul lui Israel le-a promis că la restaurare,“Îi voi sădi în ţara lor, şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le‑am dat-o” (Amos 9:15).Cu toate acestea arabii şi lumea musulmană vor încerca să facă asta mereu şi mereu.
Dumnezeu a promis în Biblie că vor eşua.În Psalmii lui David în capitolul 83, remarcaţi versetul 4: "Veniţi", zic ei, "să-i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!"
Remarcaţi şi cel mai important verset, “Acopere-le faţa de ruşine, ca să caute Numele Tău, Doamne!”(Psalmul 83:16). Aceasta este o declaraţie pentru vrăjmaşii lui Israel că Dumnezeul Bibliei nu-i urăşte pe arabi sau pe musulmani,ci le cere să se pocăiască şi să se întoarcă la el,să creadă în mântuirea Lui. El este ca un tată cu copiii săi: atunci când fac ce nu-i place trebuie să le aplice o pedeapsă pentru ai readuce pe calea cea bună.
Aşa a făcut Dumnezeu şi cu Faraon al Egiptului, ia poruncit să lase pe poporul Său să plece, apoi când n-a vrut a început să-l pedepsească cu broaşte, grindină şi altele. Ia iubit pe egipteni, dintre care mulţi au plecat împreună cu Moise.
Dumnezeu este un tată prin adopţie.Promisiunile lui Dumnezeu nu se schimbă în veci şi El le împlineşte până la ultima literă.Nu putem neglija mulţimea de versete care exprimă pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreilor.De cand a început marea “Diasporă” şi ei au fost împrăştiaţi pe tot pământul, separaţi de ţara lor şi departe de Ierusalim. Dumnezeu a permis să fie ucişi şi chinuiţi mai mult decât orice alt popor. Nici un alt popor din lume nu a gustat agonia războaielor şi durerii mai mult decât evreii, în istorie ei au fost refugiaţii lumii. Omenirea ar trebui să renunţe la părerea că doar palestinieii sunt cei ce suferă, când realitatea arată că palestinienii au suferit mai mult din partea fraţilor lor decât din partea verişorilor lor evrei.
Cand citim Biblia nu te axezi pe un singur verset, ci pe un context in ansamblu, nu putem lua ce ne convine , ci luam tot... ! Mark Twain spunea: "Toate lucrurile sunt trecatoare, in afara de poporul evreu."!
Cum de nu exista nici un comentariu .......? Straniu
RăspundețiȘtergere