marți, 26 martie 2013

Pesach--pastele evreiesc-2013."Why is this night different from all other nights?" Chag Pesach Sameach!


Calendarul Evreiesc socoteşte de la crearea de către Dumnezeu a primului om, Adam, (corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C.) şi e lunisolar = Lunar-Solar, adică pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii. (Calendarul Creştin e Solar / corelează anotimpurile cu mişcarea aparentă a Soarelui iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii).
În Calendarul Evreiesc, cu toate că determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare mişcarea Pământului în jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate după mişcarea Lunii.
 O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer (perioada dintre apusul Soarelui şi apariţia stelelor este considerată în dubiu, fiind definită ca zi şi noapte deopotrivă).
Fiecare lună a Calendarului Evreiesc începe când apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul metonian de 19 ani lunisolari = Lunar-Solari, 7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an, al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea an şi al 19-lea an) iar restul de 12 ani au 12 luni. Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1 zi la fiecare 219 ani.
Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a şaptea zi – sabatul – poartă diverse nume (sabatul începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă).
În cadrul Calendarului Evreiesc trebuie menţionate 3 particularităţi: • Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima lună a anului: luna 1, care este prima lună a anului religios (toamna) şi luna 7, care este prima lună a anului civil (primăvara) • Din motive practice religioase, Anul Nou religios nu cade niciodată în zilele de miercuri, vineri sau duminică • În anii embolismici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de luna 12 (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile.
                   Chag Pesach Sameach! 

Pesach-Pastele nostru al evreilor! 
"Mah nishtanah ha-lahylah ha-zeh mikol ha-layloht, mi-kol ha-layloht?"-"Why is this night different from all other nights?"
Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sarbatoare de origine biblica care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti.
Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit.
In timpul celor opt zile mancam matzah si ne abtinem de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. In primele doua seri de Paste, se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea.
Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca marror, ierburi amare. Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor, Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora, Iacob, Rachel si Leah.
Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt. Aici, aceasta familie a crescut si a prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si,in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune.
Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat o natiune, provenita dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Tora pe Muntele Sinai.
In timpul unei mese speciale de Pesach, numita Seder, se citeste Haggadah.
Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul nostru national de nastere.
Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii noastre nationale. Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata.
Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii.
Pesach, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta. Mesajul inerent in Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari - si pe pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente.
In iudaism, a fi erudit, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci este un mod de viata.
Cuvantul "Pesach" poate fi despartit in doua cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi).
Aceasta ne aminteste ca desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica "in fiecare zi din viata noastra" (Deuteronomul 16:3), totusi, de Pesach nu este de ajuns sa ne amintim, ci trebuie sa spunem povestea exodului si sa "vorbim" despre ea pe indelete.
Deuteronomul 16:1-6.
1.Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.
2. Să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, în locul pe care-l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo.
3. În timpul sărbătorii, să nu mănânci pâine dospită, ci şapte zile să mănânci azimi, pâinea întristării, căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua când ai ieşit din ţara Egiptului.
4. Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea ţării tale, timp de şapte zile; şi nici o parte din vitele pe care le vei jertfi în seara celei dintâi zile să nu fie păstrată peste noapte până dimineaţa.
5. Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă; 6. ci în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.
Deuteronomul 16:11-12.
11. Să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, Levitul care va fi în cetăţile tale, şi străinul, orfanul şi văduva care vor fi în mijlocul tău.
12. Să-ţi aduci aminte că ai fost rob în Egipt, şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea.
Deuteronomul 16:15-17.
15. Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în toate roadele tale şi în tot lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel.
16. De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămânilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mâinile goale înaintea Domnului.
17. Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea pe care i-o va da Domnul, Dumnezeul tău. Deuteronomul 16:19-22.
19. Să n-atingi nici un drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi.
20. Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpâneşti ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
21. Să nu-ţi aşezi nici un idol de lemn lângă altarul pe care-l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău.
22. Să nu ridici nici stâlpi idoleşti, care sunt urâţi de Domnul, Dumnezeul tău.

EVREILOR LE ESTE PORUNCIT SĂ SPUNĂ ISTORIA IEŞIRII DIN ROBIA EGIPTULUI, CA ŞI CUM S-AR FI PETRECUT CU EI PERSONAL ŞI NU DOAR CA UN EVENIMENT CARE A AVUT LOC CU MULT TIMP ÎN URMĂ
                                                 
                      Chag Pesach Sameach! 

Film artistic: Printul-1956
Filmat în Egipt si Sinai si beneficiind de unul din cele mai mari platouri de filmare construite vreodatã pentru un film, suprasaturatul cu vedete, extravaganta Technicolor-ului relateazã povestea vietii lui Moise (Charlton Heston), cel care a întors spatele unei vieti privilegiate pentru a-si conduce poporul spre libertate. Aceastã epopee a marelui ecran clasic a fost nominalizatã pentru sapte premii ale Academiei Americane de Film, inclusiv pentru categoria „Cel mai bun film al anului 1956”. Incercand sa impiedice implinira unei profetii nefaste, faraonul ordona uciderea tuturor pruncilor iudei. Doar cel abandonat pe Nil scapa cu viata, gasit de sora faraonului. Invidiat, dupa ani, de mostenitorul tronului, Moise e alungat in desert, unde are revelatii divine care-l conduc la dezrobirea poporului iudeu.
Distributia: Charlton Heston-Moses,Yul Brynner-Ramses, Anne Baxter-Nefretiri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu